\\ re: greenaway interview

integer at www.god-emil.dk integer at www.god-emil.dk
Sun Sep 11 00:58:49 CEST 2005



Peter Greenaway: "Aveti o cultura tare mimetica. Romania este invizibila in lume. 
Nu ati oferit nimic culturii europene... Poate Zimbabwe are mai multa identitate decit Romania.²
Interviul integral din Suplimentul de Cultura:
http://www.polirom.ro/supliment/nr40/interviu.html_______________________________________________



>Sint, in esenta mea, un darwinist. 
>Sint ateu si sint convins ca Darwin si teoria evolutiei au multe raspunsuri. 


Acum cind Darwinistii sint in defensiva, si multi dintre ei 
demonstreaza ca sint mai credinciosi decit credinciosii religiosi ... cind darwinismul se desprinde din temelii lui abstracte, 
dezvaluind 'reductionism and rigid concepts' care nu au raspunsuri pentru spatiul vital si profund dintre fiinte.
Darwinismul moare, si este timpul sa moare, pentru ca _orice_ 'adevar' apartinind religiei stiintifice _trebuie_ sa moara. 
Asa si comunismul. 

Toti dumnezeii, care, intr-un mod concret, incearca sa se impuna in realitate, trebuie eventual inmormintati,
succedati de o noua generazie.

Comunismul a incercat sa incetineasca timpul, si chiar sa-l opreasca. In comunism cozile devenisera spatii sociale.
Capitalismul dimpotriva, accelereaza timpul. In capitalizm, avem `drive-through` benzi in restaurante, farmacii, toll-booths etc,
unde contactul uman este aprox. nil.

In comunism, o persoana ramine in putere zeci de ani, eg. Ceausescu, Castro.
In SUA, cea mai avansata tara capitalista, cel mult 8 ani.

Capitalismul mimica Darwinismul. Comunismul se opune Darwinismului.

Comunismul, in mare parte, a cedat deoarece Capitalismul, trecind prin crize interne, a devinit mult mai fluid si flexibil.
Centralizarea, rigiditate si 'greutatea' Comunismului l-au prabusit.

La ora actuala Darwinismul si el este considerat rigid, greoi, pe moarte.

Noile tinte ale religiei stiintifice sint mai complexe, tinte care o parte din artisti le-au cuprins deja secole in urma, in metaphore,
tinte care in majoritate au fost deja atinse de traditiile si obiceiurile folclorice de mult si de demult.





>Erotismul este un mecanism prin care recream specia umana. 
>Si asta pare sa nu fie negociabil. 
>Sintem programati sa ne reproducem. Erotismul este parte din propaganda reproducerii.

Programati de cine oare. Placere?

Fiintele umane sint constiiente de faptul ca sint constiiente (higher order consciousness). 
Acest lucru ne-a daruit limba, dragostea, dumnezii divini si stiintifici.

Nu sintem exclusiv programati. Deasemenea nu sintem exclusiv programatori. Sintem amindoua, o simbioza intre 'nature _and_ nurture'.
Nietzche a scris - numai cei bolnavi au nevoie de o granita categorica. 







>Ati vazut vreodata un film romanesc?
>
>Da, dar nu imi amintesc vreunul care sa fi fost prea important. 
>Mi s-au parut pastise, proiecte care aveau aerul unor reproduceri, 
>care refaceau trasee batute de alte traditii europene. Voi, romanii, aveti o cultura tare mimetica. 
>Romania este invizibila in lume. In termenii culturii internationale nu ati produs mari muzicieni, 
>nu ati produs mare literatura. Poate EnescuŠ Dar el a ramas o figura minora, localaŠ 
>A activat in Parisul anilor ¹30, in special. Nu ati oferit nimic culturii europene. 
>Ma intereseaza Romania tocmai pentru ca sinteti invizibili. Poate Zimbabwe are mai multa identitate decit Romania. 
>Este o putere iesita din era coloniala afectata de tot felul de spaime legate de aceasta problema. 
>Romania nu are nici aceste elemente.


Hai sa ne inchinam. Sper ca Romanii nu sint chiar asa de credinciosi din nou (am fost in timpul Comunismului) 
ca sa ingenuncheze in fata aceastor predilectii grandioase, monumentale, perfectioniste.

Ceausescu, comunistii, s-au declarat si ei ateisti. Au scos multitudinea din bisericile ortodoxe 
si au impins-o/atras-o in biserici mai mari, mai monumentale, mai vizibile,
la biserica comitetului de Partid, la biserica Cintarea Romaniei, la biserica cozi infernale,
biserici mai pe placul dumitale.

Au introdus bisericile acestea / standardizarea aceasta si pe cel mai pretios meleag -
dragostea dintre doua persoane. Directive au fost propuse pentru transformarea acestuia
intr-o 'assembly line'. Partidul avea nevoie de pioneri si obligatia fiecarui cetatean 
era sa-i produca, cu dragoste - pentru partid.

Si capitalismul si comunismul au introdus 'meaninglessness' in 'meaningful lives'
prin productia in masa. Daca Americanii aveau McDonalds, Ceausescu dorea cantine gigantice,
daca Americanii aveau zgirie nori unde mii de cetateni se inghesuie ca bovinele la munca,
Comunistii au facut si ei combinate gigantice, etc construite timp de 20+ de ani, 
ca tot mai taie mafiotii de fier vechi la ele.

Daca capitalistii au avut ca scop eliminarea, reducerea, standardizarea placerii, si 
transformarea acesteia intr-o eficienta cit mai perfecta, uluitoare, monumentala, 'god-like', 
ceea ce se pare il atrage intr-un mod foarte profund pe greenaway,
si comunistii au avut acelasi scop grandios.

Si de ce ne-ar surprinde, comunismul, mi se pare, este penultima etapa a capitalismului.





>Filmul meu era mult mai violent. In scenariul meu, Isus trecea prin intimplari 
>pe care Mel Gibson nici nu ar fi indraznit sa si le imagineze³. 
>
>Borges este foarte important pentru generatia mea. 
>Daca ii intrebi pe cei mai batrini decit mine, ei au fost influentati mai degraba de Kafka. 
>Iar cei mai tineri decit mine, probabil de Marquez. Sint trei generatii diferite. 
>Teoria mea cu privire la virstele artei legate de trei figuri care au creat-o, 
>au consolidat-o si au distrus-o. Cind vorbim despre pictura in tempera, vorbim despre cel care a creat-o, 
>Van Eyk, fiind perfectionata de Breugel si descompusa de Vermeer. Am spus asta si despre film. 
>Eisenstein, Orson Welles, Godard parcurg acest drum. Eu, cu Valizele lui Tulse Luper, 
>vreau sa inventez noul limbaj, sa ofer prima capodopera a erei post-cinema.


Vai de post-capodoperele noastre.

Se pare ca acest 'controversat' regizor britanic este invidios nu numai pe Mel Gibson, dar si pe Ceausescu, 
si pesemne pe Dumnezeu insusi.

Mai degraba, orice mos si baba, dintr-un sat romanesc, au mai mult de povestit si de oferit decit greenaway,
care pripaseste pe urmele lui Ceausescu si ale altor 'eroi' preocupati cu monumente, cu lucruri mari, abstracte,
cu etichete, religii in masa, care la urma urmelor devin tirania vietii reale, a oamenilor adevarati.

Orice fraier in Romania stie, ca palinka si visinata de casa ii mai buna si mai la suflet decit cea mai scumpa cu eticheta.
Si cind te duci in vizita, de scoate oaspetele gustarea dintr-un carton colorat, fugi si nu mai da pe-acolo si spune
la toata lumea. Ca daca toata Romania face sarmale de Craciun, fiecare le face in felul lui,
si-acolo-i hazu', ca-ltfel nici nu mai conteaza de cine ti-amintesti si pe cine iubesti.

Ce naiba ...









>Manifestati un puternic complex de inferioritate culturala.


In acord. 


Asculta bine ...


Am terminat cu lucrurile marete
si planurile de anvergura

Cu institutiile mari si succesele de rasunet.

Sint de partea acelor forte umane invizibile, iubitoare,
marunte, care lucreaza de la un individ la altul,
furisindu-se prin cotloanele lumii ca

firisoarele de radacina, sau ca
incretiturile abia schitate ale 
apei, care, daca li se ofera timpul
necesar, vor fisura si cele mai dure 
monumente ale semetiei



GD



































More information about the Syndicate mailing list