No subject

[integer at www.god-emil.dk]

>please let us know whether you wish to take part in the show and what your
>contribution would be. our imaginations are stirred...

adriana lazarescu is always glad to stir western imaginations.

komfortable +?



a fost cindva, de mult de tot, o femeie foarte saraca,
de nici taciuni in foc n-avea.  avea insa un fiu tare poznas,
care o mai facea sa uite de necazuri. si intr-o buna zi,
pe cind se plimba el pe malul unei ape, vazu in lumina soarelui
un pestisor frumos, auriu, cum se zbatea pe uscat.

- om bun, ai mila si arunca-ma din nou in apa! se ruga el.

- te-arunc eu, dar ce-mi dai in schimb? ii raspunse tinarul.

- iti voi dezvalui o taina. ceva mai departe, vei intilni o
broasca testoasa cu care se joaca niste copii rai. daca o
scapi din miinile lor, ea iti va implini cite dorinte vei
avea tu.

- daca-i adevarat, bine, si tinarul apuca usor pestisorul
si-i dadu drumul in apa.


desi pleca el cam indoit de spusele pestisorului, iata ca la
o aruncatura de bat de-acolo, vede niste copii cum se jucau 
cu o broasca testoasa, de parca era o mingie in mina lor.
nici nu mai statu pe ginduri si se grabi s-o salveze.
in ciuda tipetelor si a nedumeririi copiilor, care se
jucasera nestingheriti si alta data cu broasca aceea, tinarul
se facu nevazut pe o poteca, cu broasca cu tot.  ajuns intr-un
loc linistit, se grabi sa-i tamaduiasca micile zgirieturi si cu
mintea la celor spuse de pestisor, incerca sa-i vorbeasca, sa 
vada daca intr-adevar era broasca fermecata, facatoare de minuni.

- broscuta draga, e adevarat ca tu ai putea sa-mi implinesti 
orice dorinta?

- dar ce-ai vrea? glasui broasca. fiindca m-ai salvat, eu am
sa-ti implinesc intotdeauna orice dorinta.

- cu ce sa incep?  fata imparatului va trece in curind pe aici
sa se plimbe. este o infumurata. fa sa-i apara in virful nasului
un neg mare cit un cartof, sa sufere ... cit oi vrea eu de mult.

- bine, suiera broasca.

tinarul si broasca se pitira intr-un tufis. cind sa treaca prin fata
lor frumoasa, dar infumurata fata de imparat deodata curtenii care o
insoteau incepura sa pufneasca in ris, de negul cel mare de pe virful
nasului, care ii aparuse fetii chiar in clipa cind trecea pe-acolo.

incintat de reusirea poznei, tinarul ii ceru broastei sa-i poceasca
si pe curteni, facind sa apara cite o pereche de coarne fiecarui curtean.
si intr-adevar, cind rideau mai cu pofta, iata-i si pe ei incornorati
si ajunsi de risul lumii. 

din ce in ce mai minunant de puterea magica a broastei tinarul, dupa
ce o rugase ca mama lui sa nu mai stie ce e saracia, ii cerea mereu
lucruri tot mai trasnite si mai nebanuite; dar in cele din urme,
mingiindui cu duiosire carapacea aceea tare si respingatoare, ii sopti:

- as vrea ca tu sa te prefaci intr-o fata frumoasa si sa devii sotia mea.

si intr-o clipa in fata tinarului poznas aparu o fata de toata mindretea, 
buna si ascultatoare [zkrr], care si-a petrecut toate viata alaturi de el,
continuind sa-i implineasca orice dorinta, dar dupa puterile unei
sotii iubitoare si cuminti si nu unei broaste fermecate. 


mmda